12 tendințe internaționale în turism pe care firmele românești nu le pot ignora în urmatorii ani

Turismul mondial va continua să crească în următorul deceniu, dar această creștere nu va face piața mai simplă. Dimpotrivă, turiștii vor avea mai multe opțiuni, vor folosi mai multe instrumente pentru a le compara și vor deveni mai atenți la preț, confort, vreme, flexibilitate și valoarea reală a experienței.

World Travel & Tourism Council estimează, în Economic Impact Research 2025, realizat împreună cu Oxford Economics, că până în 2035 contribuția turismului la economia globală ar putea ajunge la 16.500 de miliarde de dolari, echivalentul a 11,5% din PIB-ul mondial. Sectorul ar urma să susțină peste 460 de milioane de locuri de muncă, adică unul din opt locuri de muncă la nivel global.

Creșterea pieței nu garantează însă creșterea fiecărei afaceri turistice. O parte tot mai mare din cerere va fi câștigată de operatorii și destinațiile care înțeleg schimbările suficient de devreme și își adaptează oferta.

Turismul global nu se schimbă într-o singură direcție. Nu este doar despre AI, nu este doar despre prețuri, nu este doar despre sustenabilitate și nu este doar despre turiști străini. Schimbarea importantă este că toate aceste lucruri se întâmplă în același timp.

Am selectat 12 tendințe internaționale care influențează deja comportamentul turiștilor, distribuția, dezvoltarea produselor și funcționarea afacerilor turistice. Unele se vor vedea imediat, în următoarele 12 luni. Altele vor modela piața până la sfârșitul deceniului și vor rămâne relevante în perspectiva anului 2035.

Pentru firmele mici și mijlocii din turismul românesc, întrebarea nu este dacă aceste tendințe sunt interesante. Întrebarea este mult mai practică:

Ce înseamnă ele pentru o pensiune, un hotel, un ghid, o agenție, un tour operator, o atracție turistică sau o destinație locală?

Acest articol pornește de la cercetarea Skift privind tendințele globale în turism pentru 2026 si după, completată cu date și exemple relevante pentru România: evoluțiile INS și Eurostat, România Atractivă, aderarea completă la Schengen, creșterea rezervărilor prin platforme, deficitul turistic al României și schimbările de comportament ale turiștilor.

Aceste tendințe nu vin doar din rapoarte internaționale. Multe dintre ele se regăsesc, într-o formă instituțională, și în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului 2025–2035: creșterea duratei medii a sejurului, atragerea turiștilor cu buget peste medie, digitalizarea IMM-urilor, dezvoltarea produselor autentice, folosirea datelor, modernizarea marketingului, consolidarea OMD-urilor și valorificarea patrimoniului cultural și natural. Diferența este că strategia le formulează ca obiective publice, în timp ce firmele trebuie să le traducă în decizii comerciale: oferte mai clare, experiențe mai bune, vizibilitate digitală și colaborări locale.

Nu este o listă de trenduri de urmărit de la distanță. Este o invitație la acțiune.

Călătorii caută mai multă valoare, nu doar preț mic

Turismul regional și de proximitate devine mai important

Turiștii descoperă fragmentat, dar rezervă prin canale concentrate

AI-ul influențează planificarea vacantelor

Sejururi mai scurte, extrasezon și coolcation: cum convingi turistul să stea mai mult

Piețele sursă se schimbă, dar nu toate sunt la fel de realiste pentru România

Experiențele, cultura și economia creativă conduc cererea

Sustenabilitatea devine criteriu de selecție, nu doar mesaj de marketing

Loialitatea este mai fluidă și mai legată de beneficii

Evenimentele influențează tot mai mult decizia de călătorie

Distribuția se reașază, rezervarea directă capătă o nouă șansă 

Personalizarea trece de la mesaj la produs

Aceste 12 tendințe nu sunt separate. Ele se influențează reciproc.

Ce au în comun aceste tendințe?

Turiștii caută valoare, dar valoarea trebuie comunicată digital. Călătoriile regionale cresc, dar turiștii regionali trebuie să găsească ușor oferta. AI-ul schimbă planificarea, dar AI-ul are nevoie de informații clare. Experiențele culturale pot diferenția România, dar trebuie transformate în produse. Evenimentele pot genera cerere, dar numai dacă firmele construiesc oferte în jurul lor. Sustenabilitatea poate conta, dar trebuie să fie credibilă și concretă.

Pentru IMM-urile din turismul românesc, concluzia este simplă:

Nu câștigă neapărat cei mai mari. Câștigă cei care devin mai clari, mai vizibili, mai ușor de ales și mai buni la transformarea resurselor locale în produse turistice concrete.

România are resurse. Are peisaje, patrimoniu, gastronomie, sate, orașe, trasee, evenimente și povești. Dar potențialul nu mai este suficient.

Următorul pas este operațional: oferte mai clare, pagini mai bune, prețuri explicate, experiențe vandabile, colaborări locale, vizibilitate pe mobil, pregătire pentru AI și o înțelegere mai bună a turistului care compară, alege și rezervă rapid.

Tendințele globale nu trebuie copiate mecanic. Trebuie interpretate local și transformate în decizii practice. Aici se va vedea diferența între firmele care doar așteaptă "sezonul" și firmele care își construiesc cererea.

Această analiză, cu toate tendințele studiate, folosește surse internaționale și naționale pentru a interpreta tendințele globale din perspectiva firmelor mici și mijlocii din turismul românesc.

Surse consultate

• World Travel & Tourism Council, Economic Impact Research 2025, realizat în colaborare cu Oxford Economics; comunicatul „Global Travel & Tourism is Strong Despite Economic Headwinds”, 9 aprilie 2025.
• Skift, analize și rapoarte despre tendințele globale în turism, 2026.
• European Travel Commission, date privind intențiile de călătorie ale europenilor pentru 2026.
• SiteMinder, Changing Traveller Report 2026.
• American Express Travel, Global Travel Trends Report 2026.
• Amadeus, Travel Trends / Travel Dreams 2026.
• Booking.com, Travel & Sustainability Report 2026.
• Travel Weekly, sondaje și analize privind comportamentul de rezervare în 2026.
• ITIJ, Global Travel Predictions 2026.
• Eurostat, date privind înnoptările turistice și rezervările prin platforme online.
• INS / Agerpres, date privind sosirile, înnoptările și durata medie a șederii în România.
• Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului 2025–2035.
• România Atractivă, informații despre rutele cultural-turistice.
• Consiliul Uniunii Europene / Comisia Europeană, informații privind Schengen, Digital Markets Act și regulile aplicabile platformelor digitale.