Cehia, cum a devenit Praga un magnet turistic și de ce țara încearcă acum să ducă vizitatorii mai departe

În 1990, Cehoslovacia intră în economia de piață cu un avantaj pe care puține țări din fostul bloc socialist îl au la aceeași scară: o capitală cu un patrimoniu arhitectural excepțional, aflată în centrul Europei și foarte aproape de marile piețe turistice occidentale. Praga nu trebuie construită ca atracție turistică. Trebuie redeschisă lumii.

După căderea regimului comunist, exact acest lucru se întâmplă. În numai câțiva ani, orașul trece de la o destinație relativ greu accesibilă turiștilor occidentali la unul dintre marile city-break-uri europene.

Dar povestea turismului ceh este mai complexă decât succesul Pragăi. Țara moștenește și o tradiție balneară veche de secole, orașe istorice, castele, zone montane, turism intern și o densitate extraordinară de patrimoniu cultural. După separarea pașnică a Cehoslovaciei, aderarea la Uniunea Europeană, dezvoltarea transportului aerian și creșterea turismului urban, această ofertă evoluează într-un sistem mult mai divers.

În 2026, una dintre principalele preocupări ale politicii turistice cehe este tocmai valorificarea lui: turistul care ajunge la Praga trebuie să descopere că există și o țară dincolo de ea.

Turismul înainte de 1990

Cehoslovacia are o tradiție turistică importantă cu mult înainte de perioada comunistă. Praga este unul dintre marile orașe istorice ale Europei Centrale, iar stațiunile balneare din Boemia atrag elite europene încă din secolele XVIII și XIX. Karlovy Vary, Mariánské Lázně și Františkovy Lázně sunt integrate în circuitele internaționale ale turismului balnear înainte ca turismul modern de masă să existe.

Țara are și o cultură puternică a turismului intern. Drumețiile, cabanele montane, excursiile, casele de vacanță și călătoriile în interiorul țării fac parte din viața unei populații urbane și industrializate. În perioada socialistă, sistemul de recreere organizat prin întreprinderi și sindicate completează această tradiție.

Turismul internațional există, dar funcționează în limitele impuse de regimul politic și de circulația controlată între Est și Vest.

Revoluția de Catifea din noiembrie 1989 schimbă aproape instantaneu această situație. Granițele se deschid, iar în centrul unei Europe care începe să se reconecteze se află Praga.

Anii '90, Praga este redescoperită

Pentru turism, momentul este aproape ideal. Praga oferă exact tipul de produs pe care turiștii occidentali încep să îl caute în Europa postcomunistă: un oraș istoric spectaculos, relativ ieftin, ușor de parcurs și, pentru mulți, încă necunoscut.

Centrul istoric este remarcabil de bine conservat. Orașul nu suferise distrugerile masive produse de al Doilea Război Mondial în Varșovia, Berlin sau alte capitale central-europene.

În 1992, centrul istoric al Pragăi este înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În același an intră pe listă Český Krumlov și Telč.  Deschiderea economică aduce rapid hoteluri, restaurante, agenții, investiții și servicii orientate către vizitatorii internaționali.

Apar și investitori hotelieri străini. Clădiri istorice sunt renovate și transformate, iar capacitatea de cazare crește. În numai câțiva ani, Praga începe să își construiască poziția pe care o va păstra în următoarele decenii: una dintre cele mai cunoscute destinații urbane ale Europei.

1993, apare Republica Cehă

La 1 ianuarie 1993, Cehoslovacia se separă pașnic în Republica Cehă și Slovacia. Pentru noul stat ceh, turismul internațional continuă să se dezvolte fără întreruperea dramatică întâlnită în aceeași perioadă în fosta Iugoslavie.

Stabilitatea politică și proximitatea față de Germania și Austria reprezintă avantaje importante. Turistul poate ajunge relativ simplu cu automobilul sau trenul, iar Praga beneficiază de conexiuni aeriene tot mai bune.

Dar capitala nu este singurul produs. Český Krumlov, Kutná Hora, Karlovy Vary, castelele Boemiei și Moraviei, zonele montane și patrimoniul industrial și cultural oferă o bază foarte largă pentru dezvoltarea turismului.

În anii '90 și 2000, lista UNESCO se extinde constant. Kutná Hora este înscrisă în 1995, peisajul cultural Lednice-Valtice în 1996, Holašovice în 1998, Litomyšl în 1999 și Olomouc în 2000. Ulterior li se adaugă alte situri. Cehia are în prezent 17 proprietăți înscrise în patrimoniul mondial, dintre care 16 culturale. 

Această densitate a patrimoniului va deveni una dintre resursele principale pentru încercarea ulterioară de a distribui turismul în afara capitalei.

Anii 2000, integrarea europeană și city-break-ul

La 1 mai 2004, Cehia intră în Uniunea Europeană, iar în 2007 intră și în spațiul Schengen. Pentru o țară aflată în centrul continentului, efectul integrării este important. Călătoria rutieră și feroviară devine mai simplă, investițiile și mobilitatea cresc, iar țara este integrată tot mai profund în circuitele turistice europene.

În aceeași perioadă se schimbă și felul în care europenii călătoresc. Companiile aeriene low-cost extind piața city-break-urilor, rezervările online reduc dependența de tour operatorii tradiționali, iar weekendul într-un oraș european devine un produs turistic de masă.

Praga este foarte bine poziționată pentru această schimbare. Are notorietate, patrimoniu, viață culturală și de noapte, bere și gastronomie, o ofertă mare de cazare și prețuri care, pentru o perioadă, sunt considerabil mai mici decât în capitalele Europei Occidentale.

Această combinație îi accelerează creșterea. Dar începe și să influențeze tipul de turist atras.

De la patrimoniu la city-break de masă

Succesul Pragăi produce treptat două imagini turistice care coexistă. Prima este cea a unui mare oraș cultural european: Castelul Praga, Podul Carol, Piața Orașului Vechi, cartierul evreiesc, arhitectura gotică, barocă și Art Nouveau, muzica și istoria central-europeană.

A doua este cea a unei destinații accesibile pentru weekend, viață de noapte, bere și petreceri. Pentru sectorul turistic, ambele generează cerere. Pentru oraș, însă, efectele nu sunt identice.

Pe măsură ce numărul vizitatorilor crește, o parte foarte mare a fluxurilor se concentrează într-o zonă relativ mică a centrului istoric.

Magazinele și serviciile se adaptează turiștilor. Apartamentele sunt transformate în unități de cazare pe termen scurt. Grupurile de petrecere și turismul asociat alcoolului generează conflicte cu rezidenții.

Praga începe să întâlnească o problemă cunoscută și în Barcelona, Amsterdam, Veneția sau Dubrovnik: un produs turistic extrem de reușit poate modifica funcționarea cotidiană a locului care îl produce.

Dincolo de Praga există însă un alt turism

În timp ce capitala atrage atenția internațională, restul țării dezvoltă și păstrează produse foarte diferite. Turismul balnear rămâne unul dintre ele.

Karlovy Vary, Mariánské Lázně și Františkovy Lázně continuă tradiția tratamentelor și a curelor termale. În 2021, cele trei orașe sunt incluse de UNESCO în proprietatea transnațională The Great Spa Towns of Europe, alături de alte opt orașe balneare europene. 

Produsul este interesant și pentru că se află la intersecția dintre turism, sănătate, wellness, patrimoniu și arhitectură. În zonele rurale și montane, turismul intern rămâne important. Boemia de Sud, Moravia, Krkonoše, Šumava și alte regiuni oferă drumeții, ciclism, schi, castele, gastronomie, vin și turism rural.

Cehia are astfel o situație aparent paradoxală. Problema nu este lipsa produselor în afara capitalei, ci diferența enormă dintre notorietatea internațională a Pragăi și cea a majorității celorlalte destinații.

Criza financiară, apoi o nouă perioadă de creștere

Criza economică din 2008–2009 încetinește călătoriile internaționale, dar nu modifică fundamental poziția Cehiei.

Pe parcursul anilor 2010, turismul continuă să crească. Transportul aerian se dezvoltă, platformele de rezervări fac proprietățile independente mai ușor accesibile, iar Airbnb și alte platforme extind oferta de cazare urbană.

În paralel, Cehia își dezvoltă sistemul de promovare și management al destinațiilor. Agenția națională CzechTourism promovează țara atât pe piețele externe, cât și pe piața internă și lucrează împreună cu administrațiile, organizațiile de management al destinațiilor, asociațiile profesionale și sectorul privat. 

Regiunile încep să aibă un rol tot mai important în construcția produsului turistic. Această infrastructură instituțională va deveni deosebit de importantă după 2020.

2020, pandemia lovește mai ales turismul internațional

Pandemia produce o ruptură brutală. Într-o țară în care Praga depinde puternic de vizitatorii internaționali, închiderea frontierelor și restricțiile de călătorie lovesc capitala mult mai puternic decât multe destinații regionale susținute de turiștii cehi.

Diferența scoate în evidență una dintre caracteristicile structurale ale turismului ceh. Există, practic, două surse de reziliență diferite. Praga beneficiază enorm de turismul internațional în perioadele normale.

Regiunile beneficiază mai mult de o piață internă care continuă să călătorească atunci când deplasările externe sunt dificile. Pandemia accelerează astfel interesul pentru distribuirea mai echilibrată a turismului și pentru promovarea călătoriilor interne.

Recuperarea începe rapid după eliminarea restricțiilor, dar revenirea diferitelor piețe nu are loc în același ritm.

Unele piețe dispar, altele devin mai importante

Turismul ceh de după pandemie nu reproduce perfect structura de dinainte de 2020. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 modifică fluxurile din Europa Centrală și de Est, iar turiștii ruși, care avuseseră o importanță deosebită pentru anumite segmente, inclusiv pentru stațiunile balneare, își reduc dramatic prezența.

Sectorul trebuie să se adapteze din nou. Piețele apropiate devin cu atât mai importante. Germania rămâne principala piață externă, iar Slovacia și Polonia au un rol major. Proximitatea geografică oferă Cehiei un avantaj asemănător, deși aplicat unui produs diferit, cu cel pe care l-am observat în Croația.

Turistul nu trebuie neapărat să zboare. Poate veni cu mașina sau trenul.

Modelul turistic care s-a conturat

Cehia are astăzi un model cu două caracteristici aparent contradictorii. Este puternic concentrat internațional în jurul Pragăi, dar, la nivel național, are un portofoliu turistic foarte divers.

Praga funcționează ca magnet global. În afara capitalei există orașe istorice, patrimoniu UNESCO, stațiuni balneare, munți, ciclism, turism rural, vin în Moravia, gastronomie și un număr foarte mare de castele și monumente. Piața internă susține o parte importantă a acestei infrastructuri. Problema actuală nu este, așadar, inventarea unor produse regionale, ci conectarea lor mai eficientă la fluxul internațional care intră în țară prin Praga.

Turismul Cehiei în cifre

În 2024, structurile colective de cazare din Cehia au primit aproximativ 22,8 milioane de turiști, cu 3,8% mai mulți decât în anul precedent. Aceștia au generat aproximativ 57,3 milioane de înnoptări.

Piața este aproape echilibrată între cererea internă și cea internațională. Aproximativ 10,5 milioane dintre turiști au fost nerezidenți, iar 12,3 milioane rezidenți. Această structură este foarte diferită atât de Croația, dominată masiv de cererea internațională, cât și de România, unde cererea internă este mult mai dominantă.

Germania este cea mai importantă piață externă. Slovacia și Polonia se află printre celelalte piețe majore, ceea ce confirmă importanța vecinătății și a accesului terestru.

În 2025, creșterea continuă. Cehia ajunge la aproximativ 23,6 milioane de turiști în structurile de cazare și 59,1 milioane de înnoptări, depășind rezultatele anului precedent. Dar distribuția geografică rămâne foarte inegală. Praga atrage singură o parte foarte mare a turiștilor străini.

Aceasta este una dintre explicațiile pentru care redistribuirea vizitatorilor către regiuni apare atât de clar în politica turistică actuală.

Rolul politicii publice

Cehia are în prezent Strategia de dezvoltare a turismului 2021–2030, aprobată de guvern în 2021. Documentul nu tratează turismul doar ca instrument de creștere a numărului de vizitatori. Pune accent pe sustenabilitate, eficiență, calitate, inovare și digitalizare și urmărește inclusiv efectele turismului asupra mediului și rezidenților. 

Strategia are cinci domenii prioritare: managementul și sprijinirea turismului, oferta și experiențele, vizitatorii, cercetarea și datele și resursele umane.

Implementarea nu rămâne doar la nivelul documentului general. Strategia este însoțită de planuri de acțiune succesive, iar actualul plan acoperă perioada 2026–2027. 

În ultimii ani, sistemul de management al destinațiilor primește și el o atenție mai mare. Regiunile au un rol mai important în certificarea și dezvoltarea organizațiilor locale de management, iar colaborarea dintre stat, regiuni și sectorul privat este folosită pentru coordonarea produsului și promovării.

Direcția este foarte clară în evaluarea guvernamentală publicată în iulie 2026. Prioritatea pentru perioada următoare este promovarea vizitării regiunilor și a destinațiilor mai puțin cunoscute, nu doar a marilor centre turistice. Ministerul formulează chiar explicit obiectivul: Cehia trebuie prezentată turiștilor ca fiind mult mai mult decât Praga.

Ce funcționează

Primul avantaj al Cehiei este forța unui produs-ancoră. Praga este suficient de cunoscută pentru a determina singură decizia unei călătorii internaționale. Nu trebuie explicată de fiecare dată turistului și nu depinde de o singură atracție.

Al doilea avantaj este densitatea patrimoniului. Orașe istorice, castele, stațiuni balneare și situri UNESCO se află la distanțe relativ mici unele de altele. O țară compactă poate transforma această densitate într-un avantaj pentru circuite și călătorii de câteva zile.

Al treilea este piața internă. Turismul ceh nu depinde exclusiv de vizitatorii străini. Aceasta susține destinațiile regionale și îi oferă sectorului o bază de cerere diferită de cea a Pragăi.

Al patrulea este accesibilitatea. Germania, Polonia, Austria și Slovacia sunt piețe apropiate, iar poziția central-europeană permite acces rutier și feroviar, nu doar aerian.

Unde apar problemele

Forța Pragăi este simultan cel mai mare avantaj și cea mai evidentă vulnerabilitate a modelului. Un turist poate vizita Praga fără să aibă aproape nicio interacțiune cu restul țării. În acest caz, notorietatea capitalei nu se transformă automat în cerere pentru regiuni.

În centrul Pragăi apare problema opusă: prea multă cerere într-un spațiu foarte mic. Turismul de petrecere, grupurile mari, apartamentele închiriate pe termen scurt și concentrarea atracțiilor produc presiune asupra rezidenților și schimbă structura comercială a unor cartiere.

Există și o problemă de poziționare. Praga este un brand turistic internațional mai puternic decât „Czechia” ca destinație. Succesul orașului poate ascunde oferta țării.

Pentru politica turistică, provocarea devine astfel neobișnuită: nu trebuie să creeze neapărat cerere nouă, ci să redirecționeze o parte din cererea existentă.

Ce ne spune cazul Cehiei despre România

Cehia și România au un element comun important: ambele dispun de un patrimoniu cultural și natural distribuit în numeroase regiuni. Dar structura cererii este diferită. Cehia are un magnet internațional foarte puternic.

România nu are, cel puțin deocamdată, un oraș care să genereze pentru turiștii străini același tip de cerere autonomă pe care Praga o generează pentru Cehia. Aceasta face comparația interesantă din două direcții.

Prima este valoarea unei porți de intrare. Un produs foarte cunoscut poate atrage turistul în țară înainte ca acesta să cunoască restul ofertei.

A doua este limita acestui avantaj. Faptul că turistul a ajuns în țară nu înseamnă că va circula prin ea. Pentru aceasta sunt necesare conexiuni, produse, informații și motive suficient de clare pentru a adăuga alte destinații itinerarului.

Cehia încearcă acum să transforme succesul Pragăi într-un avantaj mai mare pentru regiuni. Pentru România, întrebarea poate fi formulată invers: dacă nu avem încă un magnet urban internațional de aceeași dimensiune, ce produse pot funcționa drept porți de intrare și cum pot fi legate de restul destinației?

Când cel mai puternic brand al țării este un oraș

Evoluția turismului ceh după 1990 este una dintre cele mai puțin dramatice politic dintre cazurile analizate până acum. Nu există războiul Croației și nici ruptura aproape totală dintre izolare și deschidere întâlnită în Albania.

Există însă o transformare profundă. Un oraș care fusese timp de decenii dificil de accesat pentru o mare parte a lumii devine, într-o perioadă relativ scurtă, unul dintre cele mai vizitate centre urbane ale Europei.

Succesul Pragăi aduce investiții, venituri și notorietate internațională. După mai bine de trei decenii, Cehia încearcă să facă pasul următor. Nu să reducă importanța capitalei, ci să folosească această forță pentru a face vizibilă o ofertă turistică mult mai largă.

În 2026, provocarea nu mai este să convingă lumea să descopere Praga. Este să o convingă să descopere și Cehia.

Acest articol face parte din seria MM View Evoluția turismului în fostele state socialiste după 1990. În articolul-cadru analizăm punctul de plecare comun al acestor țări, metodologia seriei și contextul în care comparăm cele zece trasee de dezvoltare turistică, de la Albania și Croația până la Polonia, Ungaria și România.

FOTO: Praga, Cehia, principala poartă de intrare a turiștilor