Piețele sursă se schimbă, dar nu toate sunt la fel de realiste pentru România

Acest articol face parte din seria „12 tendințe internaționale în turism pe care firmele românești nu le pot ignora în următorii ani”, în care analizăm principalele schimbări care vor influența piața și implicațiile lor pentru turismul românesc.

Ce se întâmplă?

Skift semnalează o schimbare a piețelor-sursă, cu mai mult interes pentru turiști din Asia, inclusiv China și India, în contextul în care unele piețe tradiționale pot deveni mai volatile.

Pentru Europa, acest lucru contează. Pentru România, însă, tendința trebuie tratată cu realism: nu toate firmele mici trebuie să înceapă mâine campanii pentru turiști asiatici. Pentru multe IMM-uri, întrebarea mai utilă nu este doar „din ce țară vine turistul?”, ci „ce tip de turist putem servi bine?”.

Aici segmentarea devine mai importantă decât ambiția vagă de a atrage „turiști străini”. ITIJ include pentru 2026 creșterea solo travel, coolcations și cererea pentru experiențe autentice și cu sens. Pentru România, segmentele relevante pot fi foarte diferite: călători solo, seniori activi, familii multigeneraționale, diaspora, grupuri mici culturale, turiști de wellness, turiști activi sau piețe B2B prin tour operatori. Fiecare are nevoi distincte: tarif corect pentru o persoană, camere potrivite pentru familii extinse, ritm mai lent, accesibilitate, mese clare, siguranță, ghidaj și informații bune înainte de sosire.

De ce se întâmplă?

Clasa mijlocie din Asia continuă să călătorească, iar Europa rămâne atractivă. Dar turiștii din piețe îndepărtate aleg adesea circuite mai ample, orașe mari, rute consacrate și servicii adaptate cultural.

România poate intra în aceste circuite, dar mai ales prin tour operatori, hoteluri urbane, ghizi specializați, atracții culturale și colaborări regionale.

Ce poate însemna pentru firmele românești?

Pentru o pensiune izolată, piețele regionale, diaspora și turiștii europeni pot fi mai relevante imediat. Pentru hoteluri din București, Brașov, Sibiu, Cluj, Iași sau Timișoara, pentru ghizi și tour operatori, piețele asiatice pot deveni o oportunitate dacă oferta este pregătită.

Aici nu este vorba doar de traduceri. Este vorba de ritm, alimentație, program, metode de plată, comunicare, grupuri, ghizi, parteneri și înțelegerea așteptărilor culturale.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului 2025–2035 nu se concentrează pe o singură piață-sursă, dar vorbește clar despre nevoia de a atrage mai mulți turiști cu buget peste medie și despre adaptarea instrumentelor de marketing la piețele cu potențial mare. Documentul menționează că Europa rămâne principala sursă de turiști externi pentru România, dar că trebuie explorate și piețe emergente, alături de inițiative de marketing mai eficiente. Pentru IMM-uri, asta nu înseamnă că toate firmele trebuie să vizeze imediat China, India sau piețe îndepărtate. Înseamnă că fiecare afacere trebuie să își aleagă mai atent segmentele: turiști regionali, diaspora, city-break, grupuri culturale, turiști activi, seniori, wellness sau piețe B2B prin tour operatori.

Sectoare afectate

Sectoarele cele mai afectate sunt tour operatorii, agențiile receptive, hotelurile urbane, ghizii autorizați, atracțiile culturale, restaurantele, transportatorii, DMO-urile și cazările mici care vor să atragă turiști străini sau segmente noi de clienți.

Ce poți face în următoarele 12 luni?

Fă o analiză realistă a piețelor care au sens pentru afacerea ta. Dacă lucrezi cu grupuri, pregătește fișe B2B în engleză, descrieri clare de tur, fotografii bune, prețuri pentru grupuri, variante de program și informații despre mese.

Dacă ești cazare mică, nu încerca să vorbești cu toate piețele. Alege segmente accesibile și construiește oferte bine explicate pentru ele.