Turismul românesc în 2026: unde suntem și ce arată datele

Datele complete pentru 2025 și rezultatele primelor șase luni din 2026 arată o piață aflată în schimbare. Numărul turiștilor români scade, cel al turiștilor străini crește, sejururile rămân scurte, iar oferta de cazare continuă să se extindă. Pentru afacerile din turism, important nu este doar dacă piața a crescut sau a scăzut, ci ce se află în spatele acestor cifre.

Turismul românesc nu este în colaps. Dar nici nu mai poate fi descris simplu prin formula „piața crește”.

După rezultatele bune din 2024, anul 2025 a adus o scădere a sosirilor și înnoptărilor în structurile de cazare. Primele cinci luni din 2026 confirmă că nu a fost doar o variație de moment: cererea internă continuă să slăbească, în timp ce numărul turiștilor străini evoluează în direcția opusă.

În spatele mediei naționale există însă realități foarte diferite. Unele hoteluri urbane și unități din segmentul superior pot înregistra venituri mai mari, în timp ce pensiunile, hotelurile independente și destinațiile dependente de turiști români, weekenduri și câteva luni de sezon simt o presiune tot mai mare.

Pentru a înțelege unde suntem, trebuie să privim mai atent cifrele.

De la creștere la o piață mai dificilă

În 2024, România a înregistrat aproximativ 14,26 milioane de sosiri în structurile de cazare, cu 4,5% mai multe decât în anul precedent. Numărul înnoptărilor a ajuns la 30,19 milioane, în creștere cu 3,5%.

În 2025, direcția s-a schimbat:

• 13,92 milioane de sosiri, în scădere cu 2,4%;
• 29,69 milioane de înnoptări, în scădere cu 1,7%;
• o durată medie a șederii de numai 2,1 zile;
• un indice de utilizare netă a capacității de cazare de 29,8%, cu 1,1 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Primele cinci luni din 2026 nu au adus încă o revenire. În perioada ianuarie-mai au fost înregistrate aproximativ 4,29 milioane de sosiri, cu 4,5% mai puține decât în perioada similară din 2025. Numărul înnoptărilor a scăzut cu 7%, până la 8,13 milioane.

Aceste cifre nu spun că toate afacerile au avut rezultate mai slabe. Dar arată că piața nu mai oferă aceeași creștere generală care poate acoperi automat problemele de poziționare, sezonalitate sau dependență de un singur tip de client.

Turiștii români rămân baza pieței, dar călătoresc mai puțin în țară

Turismul românesc depinde în continuare în foarte mare măsură de piața internă.

În 2025, turiștii români au reprezentat 81,4% din totalul sosirilor în structurile de cazare. Numărul lor a scăzut cu 4,6%, echivalentul a aproximativ 548.000 de sosiri mai puține decât în 2024. În același timp, sosirile turiștilor străini au crescut cu 8,5%.

Diferența s-a accentuat în 2026. În primele cinci luni:

• sosirile turiștilor români au scăzut cu 7,2%;
• înnoptările lor au scăzut cu 10,2%;
• sosirile turiștilor străini au crescut cu 6,6%;
• înnoptările turiștilor străini au crescut cu 4,6%.

Creșterea numărului de turiști străini este un semnal bun, dar nu poate compensa încă pierderea de pe piața internă. În primele cinci luni din 2026, turiștii români generau în continuare aproape 79% din totalul sosirilor.

Pentru o afacere care depinde aproape exclusiv de clienții români, de weekenduri și de perioadele tradiționale de vacanță, această evoluție reprezintă o vulnerabilitate reală.

Pentru o afacere care poate comunica în alte limbi, poate lucra cu ghizi, agenții sau parteneri locali și poate construi produse pentru un public bine definit, creșterea numărului de turiști străini poate deveni o oportunitate.

Dar oportunitatea nu apare automat. Turiștii străini se vor îndrepta mai întâi spre destinațiile și ofertele pe care le pot găsi, înțelege și rezerva ușor.

Turismul intern nu a fost susținut doar de cererea liberă

Scăderea pieței interne nu poate fi explicată doar prin prețuri, puterea de cumpărare sau preferința românilor pentru vacanțele în străinătate.

O parte importantă a consumului turistic intern a fost stimulată ani la rând prin politici și programe care direcționau banii către servicii turistice din România:

• vouchere de vacanță;
• bilete de tratament pentru pensionari și asigurați;
• alte forme de turism social;
• tradiția biletelor și bazelor de odihnă administrate de organizații sindicale.

Voucherele de vacanță au avut atât un rol social, cât și unul economic. Ele au făcut vacanțele accesibile unor angajați care ar fi călătorit mai rar sau deloc și au direcționat cheltuielile către unități autorizate din România. Strategia națională pentru turism recunoaște explicit rolul sprijinului guvernamental și importanța pieței interne pentru sector.

În 2025, valoarea voucherului acordat angajaților eligibili din sectorul public a fost redusă la jumătate, de la 1.600 la 800 de lei iar plafonul salarial net a scazut de la 8.000 la 6.000 de lei. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism, valoarea voucherelor nou emise a scăzut cu aproape 64% față de 2024, iar decontările au fost cu aproximativ 32% mai mici.

În paralel, biletele de tratament acordate prin sistemul public de pensii continuă să susțină o parte a activității din stațiunile balneare. Ele pot fi solicitate de pensionarii și asigurații sistemului public, iar o parte este acordată gratuit categoriilor prevăzute de legi speciale.

Nu avem suficiente date recente pentru a calcula exact cât din turismul intern actual depinde de fiecare dintre aceste mecanisme. Dar direcția este clară: anumite destinații, hoteluri și agenții s-au obișnuit cu un flux de clienți susținut sau orientat prin scheme publice.

Când regulile, eligibilitatea sau valoarea sprijinului se schimbă, cererea nu se mută automat către rezervări plătite integral de client.

Pentru afacerile dependente de aceste programe, întrebarea următorilor ani nu este dacă sprijinul public a fost bun sau rău. Întrebarea este cum pot atrage și clienți care aleg oferta independent de voucher, bilet subvenționat sau altă schemă.

Analizam această temă în articolul „Vouchere, bilete de tratament și turism social: cât de dependent este turismul intern de sprijinul public?”

Numărul turiștilor străini crește, dar România pornește de la o bază redusă

În 2025, turiștii străini au reprezentat numai 18,6% din sosirile înregistrate în structurile de cazare. Cele mai importante piețe au fost Germania, Italia și Israel.

În primele cinci luni din 2026, ponderea lor a crescut la 21,4%. Cele mai multe sosiri au provenit din Italia, Germania și Regatul Unit.

Creșterea este importantă, dar trebuie interpretată corect.

„Turiști străini” nu înseamnă numai persoane venite în vacanță. Statisticile includ și călătorii de afaceri, evenimente, conferințe, vizite la rude sau deplasări pentru alte scopuri. Un hotel din București, o pensiune rurală și un ghid de drumeție nu beneficiază în mod egal de creșterea totală.

O afacere mică nu trebuie să încerce să atragă „turiști străini” în general. Trebuie să identifice un public concret:

• din ce țară poate veni;
• cum ajunge în destinație;
• ce caută;
• cât timp poate rămâne;
• ce nivel de confort dorește;
• ce informații îi sunt necesare înainte de rezervare.

Vom aprofunda subiectul într-o analiză separată despre piețele din care vin turiștii străini și despre modul în care pot beneficia afacerile locale.

Turiștii ajung în România, dar rămân puțin

Durata medie a șederii în 2025 a fost de numai 2,1 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini. În luna mai 2026, media a fost de 1,9 zile pentru români și două zile pentru străini.

Sejururile scurte limitează efectul economic al turismului.

Un turist care rămâne una sau două nopți cheltuiește mai puțin pe cazare, masă, activități, transport local și atracții. Pentru unitatea de cazare, rotația rapidă a clienților aduce și costuri mai mari cu pregătirea camerelor, comunicarea, check-in-ul și atragerea permanentă a unor rezervări noi.

România are multe resurse turistice. Problema apare adesea în spațiul dintre „există ceva de văzut” și „pot rezerva ușor un sejur de trei sau patru zile”.

Tema este dezvoltată în articolul „Turiștii vin, dar rămân puțin: cum îi convingi să mai stea o noapte”.

Oferta de cazare crește mai repede decât cererea

La 31 iulie 2025, România avea 14.325 de structuri de cazare, cu 5,8% mai multe decât în anul anterior. Numărul locurilor disponibile a crescut cu 3,2%, ajungând la 464.354.

În același an, numărul sosirilor și al înnoptărilor a scăzut.

Aceasta înseamnă că mai multe afaceri concurează pentru o cerere care nu crește în același ritm. În primele cinci luni din 2026, indicele de utilizare netă a capacității de cazare a fost de numai 21,8%, cu 2,7 puncte procentuale sub nivelul perioadei similare din 2025.

Este important să nu confundăm media națională cu gradul de ocupare al fiecărei unități. Există hoteluri, pensiuni și destinații cu rezultate foarte bune.

Dar media arată o problemă reală: simpla existență a mai multor camere nu generează automat mai mulți turiști.

Într-o piață cu multe oferte similare, formulări precum „locație de vis”, „oază de liniște” sau „ospitalitate tradițională” nu mai sunt suficiente. Clientul trebuie să înțeleagă rapid:

• pentru cine este potrivit locul;
• ce poate face acolo;
• de ce merită să îl aleagă;
• cum ajunge;
• cât costă experiența;
• de ce ar rămâne mai mult de o noapte.

România evoluează sub media europeană

Contextul european face aceste rezultate și mai relevante.

În Uniunea Europeană, numărul înnoptărilor în structurile de cazare a crescut cu 2,2% în 2025 și a ajuns la aproape 3,1 miliarde. România s-a numărat, alături de Luxemburg și Irlanda printre cele trei state membre în care numărul înnoptărilor a scăzut.

Diferența a continuat la începutul anului 2026. În primul trimestru, înnoptările au crescut cu 3,4% la nivelul Uniunii Europene, dar au scăzut cu 6,7% în România. Turiștii străini generau numai 22,4% din înnoptările înregistrate în România, una dintre cele mai reduse ponderi din Uniune.

Acest lucru nu înseamnă că România nu are potențial sau că toate celelalte țări europene își gestionează turismul mai bine.

Înseamnă că cererea turistică există în Europa, dar România nu reușește încă să transforme suficient din această cerere în sosiri, sejururi mai lungi și venituri pentru afacerile locale.

Românii continuă să cheltuie pentru călătorii, dar o fac tot mai mult în afara țării

Potrivit Băncii Naționale a României, în 2025 cheltuielile înregistrate la categoria „turism și călătorii” pentru deplasările românilor în străinătate au ajuns la aproximativ 10 miliarde de euro.

În aceeași perioadă, cheltuielile vizitatorilor străini în România au fost de aproximativ 5,38 miliarde de euro. Deficitul balanței de călătorii a ajuns la aproximativ 4,62 miliarde de euro.

Categoria BNR nu include numai vacanțele de agrement. Ea cuprinde și călătorii de afaceri și alte cheltuieli efectuate în timpul deplasărilor. Prin urmare, formularea „românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe” este o simplificare.

Cifra rămâne însă relevantă. Ea arată că românii nu au renunțat la călătorii. Există cerere, bugete și dorință de a pleca.

Întrebarea utilă pentru industria locală este:
Ce cumpără românii în alte țări și nu găsesc suficient de clar, simplu sau convingător în oferta din România?

Răspunsul nu este întotdeauna „prețuri mai mici”. Poate fi vorba despre transport, predictibilitate, pachete clare, varietatea activităților, servicii mai ușor de rezervat sau sentimentul că vacanța merită banii și timpul investite.

Această întrebare merită propriul articol și este una dintre analizele centrale MM View.

Informațiile statistice nu pot spune ce trebuie să facă fiecare pensiune, hotel, ghid sau agenție. Dar ele ajută la identificarea întrebărilor corecte.

Ce înseamnă această schimbare pentru afacerile din turism

Datele nu afectează toate afacerile în același mod. O unitate dependentă de turiști români, vouchere și câteva weekenduri aglomerate are alte vulnerabilități decât un hotel urban, un ghid sau o agenție care lucrează cu turiști străini.

Dar direcția generală este clară: într-o piață cu cerere internă mai slabă, sejururi scurte și concurență tot mai mare, afacerile vor avea nevoie să își înțeleagă mai bine clienții, să își clarifice oferta și să reducă dependența de un singur sezon sau tip de rezervare.

Fiecare dintre aceste probleme are soluțiile care pot fi aplicate realist de pensiuni, hoteluri, ghizi, agenții și destinații.

Concluzia MM View

Turismul românesc are resurse valoroase, afaceri bune și oportunități reale. 
În 2023, contribuția directă a turismului la economia României a fost estimată de OECD la 38,6 miliarde de lei, echivalentul a 2,4% din PIB, iar sectorul susținea direct aproximativ 364.200 de locuri de muncă.

Dar modelul bazat predominant pe turiști români, sejururi scurte, câteva perioade aglomerate și cerere susținută parțial prin scheme publice este supus unei presiuni tot mai mari. Datele nu cer panică și nu justifică verdicte simpliste despre „eșecul turismului românesc”. Ele cer o analiză mai atentă.

Creșterea numărului de turiști străini este reală, dar nu va ajuta automat fiecare afacere. Extinderea capacității de cazare nu garantează mai multe rezervări. Promovarea nu poate compensa întotdeauna lipsa unei oferte clare. Iar o afacere bună poate rămâne invizibilă dacă turistul nu înțelege rapid ce poate cumpăra.

Nicio pensiune, agenție sau organizație locală nu poate rezolva singură problemele infrastructurii, transportului, promovării naționale sau politicilor publice.

Dar fiecare afacere poate identifica schimbarea care o afectează cel mai mult și poate face următorul pas potrivit pentru propriul produs, public și buget.

Turismul românesc se schimbă și afacerile care înțeleg schimbarea se vor adapta mai ușor. Acesta este punctul din care pornim.

Articol actualizat la 12 iulie 2026. Datele se referă la sosirile și înnoptările înregistrate în structurile de cazare analizate de INS, inclusiv apartamente și camere de închiriat. O „sosire” statistică nu reprezintă neapărat un turist unic.